Am fost nasa - lasa!

Acum cateva luni am fost nasi...sau am crezut ca suntem:))), ca miri nu dadeau de inteles ca facem si noi parte din peisajul nuntii lor. Bine macar ca ne-a bagat cineva in seama - fotograful. Nenea ala ne-a spus cate-n luna si in stele, despre sotia lui, clienti, job, provocari etc, siiiiii - ne-a fotografiat intr-una. De multe ori l-am surprins pozandu-ne atunci cand, chipurile, trebuia sa le faca poze mirilor...aia stateau si asteptau in pozitie de pozat, iar fotograful ne poza pe noi cum ne hlizeam unul la altul.

In ciuda ignor-ului evident din partea mirilor care, in mod normal, ar fi iritat pe oricine, nu stiu ce iarba inhalasem prin Gradina Botanica (acolo unde s-au facut pozele), ca eu eram intr-o frenezie permanenta, de parca era ziua nuntii mele. De fapt, exista o explicatie foarte simpla: n-am mai mers la o nunta de 8-9 luni, asa ca acum eram in culmea extazului ca puteam sa petrecem nestingheriti. Muzica sa fie!

Pana sa fie muzica, am fost mai intai pe la machiaj si coafor care nu au reprodus nici 40% din ce am vrut eu, dar ce mai conta!?!...eram nasa, aveam liber la cocuri, sarmale, impletituri etc. Din aceasta paleta variata m-am ales cu un coc cu mini sarmalute prinse artistic-neglijent. Machiajul trebuia sa fie smokey cu auriu, si a ajuns ceva negru cu portocaliu!!! In realitate nu era asa oribil, dar in poze arat cu 40 de ani mai batrana.

Pana la machiaj si coafor, mai intai a fost rochia - pe care am luat-o de la Guy Laroche - eu sunt indragostita de nenea asta. Are un stil atat de feminin, incat orice barbat ar arata a femeie imbracat cu rochiile lui. Eu...cu atat mai mult! Am aratat cat doua femei...am uitat sa tin cura:))). Nu intrati in panica, am luat rochia la super pret - gen 140 lei:))).

Cu aceasta ocazie, mi-am reconfirmat ca eu pot sa ma distrez si-ntr-o pestera de-as fi, numai muzica sa-mi cante.

Iar eu va incant cu niste poze de nasa-lasa (nu i-am zis vreo doua miresei:)).


Eu cu iepurasul meu :))

Ma odihneam pe o piatra - urma sa ma descalt de pantofi la dans. Pana atunci am fost stoica!:)

Eram toata un zambet...efectul ierbii din jur, ca alte motive nu aveam:)))

La cununia civila care s-a oficiat la Teatrul Dramatic - se juca "Imblanzirea scorpiei". Sa fie o coincidenta? Eu nu am reusit cu scorpia mea:)))

M-am dus si m-am intins la soare, poate, poate ma bronzez si eu!

Aveam pantofi cu toc din categoria "killer", asa ca imediat ce vedeam un obiect statornic, ma aruncam in bratele lui sau ma sprijineam de el. Dovada? poza asta si cele de mai sus:))

In incheiere, as vrea sa spun Non, je ne regrete rien!, numai ca atunci cand ma uit la pozele astea am un remainder care imi transmite: "Ba, chestia asta o regreti!" Si are dreptate:)!